Ghid de prim ajutor – Capitolul I
LANTUL SUPRAVIETUIRII

SIGURANTA ÎNAINTE DE TOATE
Este foarte important sa va creati un mediu sigur în care sa acordati primul ajutor.
Ce trebuie sa faceti:
· sa va protejati
· nu intrati în contact direct cu fluidele pacientului (sânge, saliva) deoarece se pot transmite boli
· folositi echipament de protectie, masti, manusi
· în anumite situatii – înec, intoxicatie cu monoxid de carbon – lasati-i pe cei pregatiti în acest sens sa intervina primii, apoi acordati ajutorul de care este nevoie.
· sa va asigurati ca victima este într-o zona lipsita de pericole (trafic auto, pericol electric, termic, de prabusire, etc.);
· daca victima este într-o situatie potential periculoasa, cel mai bine este sa fie mutata într-o zona sigura;
·!!! ATENTIE – mutarea victimei se va face astfel încât sa nu îi fie agravate leziunile existente;

1. Acces rapid – 112
Cum functioneaza 112?
· apelantul formeaza 112
· dispecerul de serviciu primeste apelul, moment în care îi sunt afisate numarul de telefon al apelantului si adresa apelantului, locatia de unde suna acesta.
· dispecerul raspunde: 112. Ce urgenta aveti?
· în functie de natura urgentei apelul va fi redirectionat spre Ambulanta, Politie sau Pompieri
Daca sunati la 112 trebuie sa anuntati:
· Ce urgenta aveti;
· Unde este urgenta;
· Unde va aflati;
· De la ce numar de telefon sunati;
· Cum va numiti.
Dupa furnizarea acestor date trebuie sa ramâneti la telefon pentru a primi eventuale recomandari legate de modul în care se poate acorda primul ajutor la fata locului.
2. Resuscitare precoce – BLS
BLS sau Basic Life Support cuprinde masurile precoce de resuscitare cardio-pulmonara:
· verificarea permeabilitatii cailor aeriene (Airway)
· verificarea respiratiei (Breath)
· verificarea pulsului (Circulation)
· aplicarea protocolului de resuscitare cardio-pulmonara de baza
3. Defibrilarea precoce
La pacientii aflati în stop cardio-respirator, cu ritm socabil, defibrilarea precoce poate însemna diferenta dintre viata si moarte. Defibrilarea se realizeaza de catre personal medical, deoarece momentan nu exista sau exista foarte putine defibrilatoare automate externe în dotarea altor institutii decât Serviciul de Ambulanta, SMURD, Pompieri sau diversele unitati spitalicesti.
4. Suport vital avansat precoce
Advanced Life Support cuprinde manevrele instituite de la sosirea echipei medicale din cadrul Serviciului de Ambulanta sau SMURD si pâna la stabilizarea pacientului.
5. Transport rapid – – se realizeaza cu autovehicule speciale (ambulanta, elicopter).
6. Directionare catre unul din cabinetele din structura Unitatii Primire Urgente, in functie de natura urgentei

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CIRCULATOR
Aparatul circulator este format din cord, organul central care pompeaza sângele – si un sistem închis de vase, format din artere – capilare – vene.
Inima este un organ musculos, cavitar, tetracameral. Structural, este un muschi striat, cu proprietati functionale comune si altor tesuturi, dar si cu proprietati specifice.
Propulsarea sângelui este asigurata de contractia ventriculara, cea mai mare importanta revenind ventricului stâng; sângele este împins la fiecare contractie, dar curge în curent continuu, datorita elasticitatii peretilor arteriali.
Peretii arterelor opun rezistenta, ceea ce face ca sângele sa fie sub o anumita tensiune, denumita tensiune arteriala (TA).
TA variaza în functie de vârsta, sex, ora din timpul zilei si gradul de activitate.
Valorile crescute reprezinta hipertensiunea, iar cele scazute – hipotensiunea.

Valori normale:
· La copii si tineri: 90 – 110 / 60 – 70 mmHg;
· Adult: 120 – 130 / 70 – 80 mm Hg.

Cu fiecare contractie este împins în aorta un val de sânge, care izbeste sângele existent în vas si se propaga ca o unda, dând pulsul.

Valori normale ale pulsului:
· adult: 60 – 80 / minut;
· copil: 90 – 100 / minut;
· nou nascut: 130 – 140 / minut

Hemoragiile

Hemoragia reprezinta scurgerea sângelui în afara sistemului vascular printr-una sau mai multe plagi (rani).
Dupa tipul vasului lezat poate fi:
· arteriala
· venoasa
· capilara

Dupa cantitatea de sânge pierdut, hemoaragia poate fi:
· mica: se pierde o cantitate de sânge de pâna la 500 ml; tensiunea arteriala si frecventa cardiaca se mentin în limite normale.
· medie: se pierd 500 – 1000 ml de sânge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli în ortostatism, tegumente palide, reci, TA sistolica > 100 mm Hg, AV < 100 batai/minut.
· mare: cantitea de sânge pierduta – 1000 – 1500 ml, iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, transpiratii reci, tahicardie si hipotensiune arteriala (TAs < 100).
· foarte grava: pierderi de sânge de peste 1500 – 2000 ml, TA < 70 mm Hg, puls slab, greu perceptibil, pacient inconstient.

Hemostaza
Hemostaza reprezinta oprirea curgerii sângelui, fie spontan, prin reactie locala a organismului (hemostaza spontana), fie provocata, prin diferite gesturi terapeutice (hemostaza terapeutica). Hemostaza poate fi provizorie sau definitiva.
Hemostaza provizorie:
· compresia digitala
· pansamentul compresiv
· garoul

Puncte de compresie:
· Pentru plagile superficiale de la nivelul fetei se comprima artera temporala superficiala, anterior de tragus.
· Pentru hemoragiile din teritoriul arterei faciale, compresie la nivelul mandibulei.
· Pentru plagile umarului, se comprima artera subclavie, pe prima coasta, prin plasarea degetelor în fosa supraclaviculara, înapoia claviculei.
· Pentru hemoragiile faciale sau ale calotei craniene, se face compresie pe carotida primitiva, situata între marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian si linia mediana a gâtului. NU SE FACE COMPRESIE SIMULTANA PE AMBELE CAROTIDE SI NU SE APLICA GAROU!
· Pentru membrul superior se comprima artera axilara, prin apasare în axila, sau artera brahiala, pe fata interna a bratului, în santul bicipital intern.
· Pentru leziunile aortei si arterelor iliace, se face compresia cu pumnul a peretelui abdominal, pâna la coloana.
· Pentru plagile arterei femurale se comprima artera în triunghiul Scarpa, cu cele doua police suprapuse si cu palmele cuprinzând grosimea coapsei sau se procedeaza ca pentru artera iliaca.
· Pentru hemoragiile de la nivelul gambei sau piciorului se comprima artera în fosa poplitee. Membrul inferior lezat se va mentine pe un plan mai ridicat fata de restul corpului.

Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o hemostaza provizorie; se utilizeaza pansamente sterile puse direct pe rana si comprimate ferm cu podul palmei.

Aplicarea garoului se foloseste doar în cazuri extreme si în situatia în care hemoragia nu se poate controla prin alte metode.

Garoul poate fi improvizat folosind curea, cravata etc. Garoul, odata cu oprirea sângerarii, produce oprirea circulatiei sângelui în portiunea de membru situata dedesubtul lui. Din aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit de grave. Totdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care însoteste bolnavul, si pe care se noteaza obligatoriu urmatoarele date: nume, prenume, ora exacta a aplicarii garoului. Dupa fiecare 20 – 30 minute se slabeste putin garoul pentru a permite irigarea segmentului de membru subiacent. Ridicarea garoului se face doar în conditii de spital sau de personal competent.

Ghid de prim ajutor – Capitolul III
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care realizeaza schimburile gazoase dintre organism si mediu, având rolul de a prelua oxigenul din aer si de a elimina dioxidul de carbon din organism, deoarece toate celulele necesita oxigen si genereaza dioxid de carbon. Din structura aparatului respirator fac parte plamânii – organe pereche, aflate în cutia toracica, la nivelul carora se realizeaza hematoza (în alveole) – si caile aeriene, prin care aerul este condus în si din plamâni.

Respiratia
Valori normale:
· Nou-nascuti = 40 – 45/min
· Copii = 20 – 30/min
· Adulti = 14 – 18/min

Masurarea frecventei respiratorii se face timp de un minut având mâna asezata pe toracele pacientului, si numarând expansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest lucru.

Evaluarea primara
Evaluarea primara reprezinta prima etapa în managementul oricarui pacient cu functii vitale instabile si trebuie parcursa complet în maxim 30 de secunde. Aceasta evaluare presupune:
· Singuranta victimei si a salvatorului
· Evaluarea starii de constienta
· Asigurarea libertatii caii aeriene
· Evaluarea respiratiei
· Evaluarea circulatiei

1. Siguranta victimei si a salvatorului
Salvatorul nu va patrunde într-un mediu care i-ar putea periclita viata, decât în urma unor masuri de siguranta, eventual în prezenta persoanelor care sunt instruite în acest sens (pompieri, politie). Pe de alta parte, victima trebuie scoasa cât mai repede dintr-un astfel de mediu.
2. Evaluarea starii de constienta
Se realizeaza rapid, dupa schema AVPU.
A – pacient alert = pacient constient, cooperant
V – pacient care raspunde la stimuli verbali = pacientul va fi scuturat usor de umeri, adresându-i-se intrebari simple: “cum te numesti?”; “câti ani ai?”; “unde locuiesti?”
P – pacient care raspunde la stimul dureros (Pain) = se va ciupi de brat sau alta zona (mamelon, regiune supraclaviculara) pentru a observa reactia la durere.
U – pacient neresponsiv (Unresponsive)
3. Evaluarea si asigurarea libertatii caii aeriene
Pentru eliberarea caii aeriene, se realizeaza:
· Hiperextensia capului si ridicarea barbiei.
· Controlul vizual al cavitatii bucale.
În caz de traumatism, pentru a nu se produce leziuni ale coloanei cervicale si maduvei spinarii, NU SE VOR EFECTUA HIPEREXTENSIA CAPULUI SI RIDICAREA BARBIEI. Singura manevra PERMISA este subluxatia mandibulei: cu palmele de o parte si de alta a capului victimei, se tractioneza mandibula spre anterior cu ajutorul degetelor 2 – 5 sprijinite de ramurile mandibulare, iar în acelasi timp se deschide gura cu cele doua police aflate la nivelul barbiei.
4.Evaluarea respiratiei
Tinând caile aeriene deschise, PRIVESTE, ASCULTA si SIMTE respiratiile normale nu mai mult de 10 secunde.
5. Evaluarea circulatiei
Se realizeaza prin cautarea pulsului central timp de maxim 10 secunde. La adult se prefera palparea pulsului carotidian, iar la copilul sub 1 an – cel brahial, deoarece are gâtul scurt si gros si este dificil de gasit pulsul carotidian.

NU SE PALPEAZA PULSUL LA AMBELE CAROTIDE SIMULTAN!

Urmând acest protocol de evaluare primara, cu durata de maxim 30 secunde (evaluarea starii de constienta – 10 secunde, evaluarea respiratiei – 10 secunde, evaluarea circulatiei – 10 secunde), salvatorul va putea sa aprecieze gradul deteriorarii functiilor vitale ale pacientului.

Pacientul se poate afla în una din urmatoarele situatii:
· Responsiv, constient.
· Alterarea starii de constienta mergând pâna la coma profunda.
· Stop respirator (dupa deschiderea caii aeriene, pacientul are puls dar NU respira).
· Stop cardio-respirator (dupa deschiderea caii aeriene, pacientul NU are puls si NU respira).

Ghid de prim ajutor – Capitolul IV
BASIC LIFE SUPPORT (BLS) = SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT

BLS este definit ca ansamblul de masuri de resuscitare efecuate asupra unui pacient aflat în stop cardio-respirator, fara a se folosi echipamente specifice.

Tehnica respiratiei gura la gura

· Se mentine calea aeriana deschisa.
· Se penseaza narile victimei.
· Salvatorul, asezat lateral, inspira profund apoi plaseaza buzele sale etans pe gura pacientului si insufla progresiv, timp de aproximativ 2 secunde.
· În momentul efectuarii manevrei, salvatorul priveste ridicarea toracelui pacientului produsa de introducerea aerului în plamâni.
· Dupa terminarea insuflatiei, salvatorul va ridica gura de pe gura pacientului, asteptând expirul lui pasiv.

Tehnica realizarii compresiilor toracice
· Scopul este comprimarea cordului între doua planuri dure – sternul si planul muscular al spatelui.
· Salvatorul se afla în pozitie laterala fata de victima.
· Metoda de determinare a locului unde se aplica masajul consta în reperarea rebordului costal si urmarirea lui prin palpare pâna la nivelul apendicelui xifoid; se aseaza doua degete alaturate pe apendicele xifoid, iar podul celeilalte palme se va plasa superior celor doua degete.
· Plaseaza podul celeilalte palme peste prima.
· Tine degetele mâinilor încrucisate sau rasfirate dar ridicate de pe torace pentru ca presiunea sa nu fie aplicata pe coastele victimei. Nu aplica presiunea în portiunea superioara a abdomenului sau la partea inferioara a sternului.
· Pozitioneaza-te vertical deasupra pieptului victimei si cu bratele perfect întinse, deprima sternul cu 4 – 5 cm.

Daca victima se afla în stop respirator, se aplica doar respiratii gura la gura si se urmareste revenirea respiratiilor spontane.Daca victima este în stop cardio-respirator, se aplica atât compresii toracice cât si respiratii gura la gura în ritm de 30:2.

Obstructia cailor aeriene la adult

Obstructia cailor aeriene cu corpi straini este o cauza de moarte accidentala. Cele mai comune cauze de obstructie la adulti sunt alimentele. Daca obstructia este partiala, pacientul poate sa vorbeasca, sa respire si va fi încurajat sa tuseasca. Daca obstructia este completa, pacientul nu mai vorbeste, nu mai poate respira, treptat poate sa devina inconstient.

Manevrele aplicate:
1. Daca victima are semne de obstructie partiala, încurajeaz-o sa tuseasca.
2. Daca victima are semne de obstructie completa,

· Pacientul constient
o    Aplica pana la 5 lovituri interscapulare.
o    Daca cele 5 lovituri interscapulare nu au avut efect, aplica manevra Heimlich pentru pacientul constient.
o    Daca obstructia e înca prezenta, continua sa alternezi 5 lovituri interscapulare cu 5 lovituri abdominale.

· Pacientul inconstient
o    Aseaza-l în decubit dorsal
o    Cheama ajutor calificat
o    Asigura libertatea cailor aeriene: hiperextensia capului, ridicarea mandibulei, curatarea cavitatii bucale
o    Evaluarea respiratiei si efectuarea a 2 insuflatii urmarind ridicarea toracelui
o    Daca toracele nu se ridica se repozitioneaza capul (hiperextensie) si se încearca din nou insuflatii
o    Daca nici de aceasta data nu sunt eficiente, se aplica manevra Heimlich pentru pacient inconstient de maxim 5 ori.

Ghid de prim ajutor – Capitolul V
BLS LA COPIL

În medicina de urgenta sunt cuantificate urmatoarele grupe de vârsta:
· Nou-nascut – 0 – 1 luna
· Sugar – 1 – 12 luni
· Copil – 1 – 8 ani

Tehnica respiratiei gura la gura si nas pentru copilul sub 1 an
· asigura hiperextensia capului si ridicarea barbiei daca nu sunt contraindicatii
· penseaza narile cu indexul si policele mâinii de pe frunte
· inspira si plaseaza-ti buzele etans peste buzele si nasul pacientului
· sufla aer timp de 1 – 1,5 secunde, urmarind ridicarea toracelui
· mentine capul în extensie si barbia ridicata, dar ridica-ti buzele de pe cele ale copilului, asteptând expirul
· apoi repeta manevra de 5 ori, dupa care evaluezi respiratia

Tehnica respiratiilor gura la gura pentru copilul peste 1 an
· se realizeaza la fel, doar ca salvatorul plaseaza gura sa peste gura pacientului
· se aplica tot de 5 ori, urmând apoi reevaluarea respiratiei

Tehnica realizarii compresiilor toracice la sugar
· se realizeaza cu 2 degete (index si medius)
· se plaseaza degetele pe stern la aproximativ un deget sub linia intermamelonara
· se realizeaza compresii cu o frecventa de cel putin 100/minut, realizând depresia toracelui cu 1,5 – 2,5 cm.
· se poate realiza si prin plasarea celor doua police la un deget sub linia intermamelonara, cu celelalte degete cuprinzând toracele sugarului.

Tehnica realizarii compresiilor toracice la copilul de 1 – 8 ani

· se realizeaza cu o singura mâna
· se plaseaza podul palmei pe stern, determinând pozitia corecta la fel ca la adult si ridicând degetele de pe stern
· te pozitionezi vertical deasupra victimei, cu bratul perfect întins
· se fac compresii cu o frecventa de 100/minut, deprimând sternul cu 2,5 – 3,5 cm
· la copilul mai mare, se pot face compresii toracice folosind ambele mâini, ca la adult

Raportul compresii toracice: respiratii gura la gura la copil este de 30:2.

Obstructia caii aeriene la copil

La copii, jumatate din episoadele raportate de obstructie survin în timpul mesei, iar cealalta jumatate prin înghitire de monede sau jucarii. Cea mai importanta diferenta între manevrele aplicate la adult si la copil este ca la copilul sub 1 an nu se realizeaza compresii abdominale (manevra Heimlich).

1. obstructia partiala: copilul este sfatuit sa tuseasca, fara nici o alta interventie; daca tusea devine ineficienta, se trateaza cazul ca o obstructie completa.
2. obstructia completa:

· 2a. sugar constient:
o    sugarul va fi sprijinit pe antebratul stâng, cu fata în jos, sustinându-i mandibula
o    se aplica maxim 5 lovituri interscapulare
o    se întoarce sugarul cu fata în sus pe celalalt antebrat sustinând permanent capul situat mai jos decat restul corpului
o    se realizeaza pâna la 5 compresii toracice la fel ca si pentru masajul cardiac, la un deget sub linia intermamelonara, pentru a crea “tusea artificiala”
· 2b. copil constient:
o    se apleaca pacientul înainte, sprijinindu-i pieptul si se aplica pâna la 5 lovituri interscapulare
o    daca nu s-a dezobstruat, se trece la manevra Heimlich pentru pacient constient, dupa aceleasi principii ca la adult
o    se urmareste starea pacientului si daca nu s-a realizat dezobstructia, manevrele se reiau
· 2c. sugar inconstient:
o    se aseaza pacientul în decubit dorsal
o    se asigura libertatea cailor aeriene prin manevrele cunoscute
o    se realizeaza 5 insuflatii si se urmareste ridicarea toracelui
o    daca toracele nu se ridica, se repozitioneaza capul (extensia capului cu ridicarea barbiei) si se repeta
o    în caz de esec, se realizeaza 5 compresii toracice.
o    în caz de esec, se reiau manevrele

· 2d. copil inconstient

o    se aseaza pacientul în decubit dorsal

o    se asigura libertatea cailor aeriene

o    se realizeaza 2 insuflatii si se urmareste ridicarea toracelui

o    daca toracele nu se ridica, se repozitioneaza capul si se repeta

o    daca tot nu sunt eficiente insuflatiile, se aplica manevra Heimlich pentru pacient inconstient

o    se urmareste starea pacientului

o    in caz de esec, se repeta manevrele

o    daca dezobstructia se produce, se continua cu resuscitarea cardio-respiratorie daca este necesar

Ghid de prim ajutor – Capitolul VII
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR

Aparatul locomotor are ca functie principala deplasarea organismului în spatiu, precum si mobilizarea diverselor segmente ale acestuia, unele în raport cu altele. Este alcatuit din oase cu legaturile lor (articulatiile) si muschi. Oasele reprezinta partea statica (pasiva), fiind actionate de muschii care se insera pe ele si care reprezinta partea dinamica sau activa a aparatului locomotor.

MANAGEMENTUL PACIENTULUI POLITRAUMATIZAT

Politraumatismul este o stare patologica grava în care exista 2 sau mai multe leziuni traumatice majore, cu risc vital imediat sau secundar.

Pentru pacientul traumatizat, se va face o evaluare primara initial, constând în evaluarea ABC, plus o scurta examinare neurologica, apoi o evaluare secundara. Problemele constatate în cadrul evaluarii primare trebuie corectate rapid.

Evaluarea primara
Atentie la siguranta victimei si a salvatorului!!!

A – airway – se refera la asigurarea libertatii cailor aeriene si cuprinde manevrele cunoscute; în plus, pentru pacientul politraumatizat, se adauga în cadrul acestei etape si asigurarea protectiei de coloana cervicala.
Atentie la pacientul cu posibila fractura de coloana cervicala!!! Singura manevra permisa este subluxatia de mandibula.

Protectia manuala de coloana cervicala: se fixeaza si se sustine capul pacientului din lateral, lasând urechile descoperite, sustinând si subluxând în acelasi timp mandibula. Astfel se axeaza capul, gâtul, trunchiul si pozitia se va mentine pâna la imobilizarea completa. Urmeaza plasarea gulerului cervical, introducându-l dinspre partea posterioara a gâtului.

B – breathing – asculta, priveste si simte respiratiile.
C – circulation – verifica pulsul carotidian.

În finalul evaluarii primare se face o scurta evaluare neurologica, utilizând formula AVPU.

Evaluarea secundara presupune o examinare amanuntita a pacientului, din cap pâna in picioare, pentru a se constata orice leziune sau modificare la nivelul segmentelor corpului.

MOBILIZAREA TRAUMATIZATULUI

Asezarea pacientului pe targa
Se plaseaza targa lânga victima; la comanda celui care fixeaza capul victimei, aceasta va fi întoarsa lateral si un salvator va împinge targa sub pacient. Este nevoie de minimum 4 salvatori: unul mentine capul în ax, 2 salvatori sustin toracele, bazinul si picioarele, iar al 4 lea mobilizeaza targa.

Tipuri de targi
· Targa metalica (targa cu lopeti)
· Targa de coloana tip Baxtrap
· Targa vacuum

Tipuri de atele
· atele simple liniare – sunt rigide, capitonate, necesita fixare cu fasa.
· atele cutie – sunt ideale pentru fracturile extremitatilor distale.
· atele gonflabile – se folosesc mai ales pentru imobilizarea unei fracturi deschise, cu sângerare importanta, deoarece realizeaza si hemostaza.
· atele vacuumatice – reprezinta echivalentul saltelei vacuum; sunt foarte bune pentru fracturile extremitatilor distale de membre.
· atele de tractiune – utile pentru reducerea si imobilizarea fracturii de treime medie de femur.

Ghid de prim ajutor – Capitolul VIII
TRAUMATISME OSTEO – ARTICULARE

Traumatismele osteo – articulare apar ca atare sau în cadrul unor politraumatisme.

FRACTURILE

Fracturile reprezinta întreruperea continuitatii osoase în urma actiunii unui traumatism puternic asupra osului.

Clasificarea fracturilor
· fracturi închise – tegumentele în jurul focarului de fractura sunt intacte.
· fracturi deschise – focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga.

Imobilizarea provizorie a fracturilor se face în scopul împiedicarii miscarilor fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicatiilor ce pot sa apara. Mijloacele de imobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate din crengi, scânduri, de lungimi si latimi variabile, în functie de regiunile la nivelul carora se aplica. Imobilizarea trebuie sa cuprinda în mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura, pentru a impiedica deplasarea fragmentelor osoase.
Pentru membrul inferior, se poate folosi celalalt membru inferior pe post de atela.

LUXATIA

Luxatia reprezinta pierderea contactului dintre doua suprafete articulare, produsa de un factor traumatic. Luxatiile pot fi complete (deplasarea este totala) sau incomplete (subluxatii, când deplasarea este partiala).
Primul ajutor consta în imobilizarea corecta a membrului afectat cu transportul ulterior într-o unitate spitaliceasca.

TRAUMATISMELE PARTILOR MOI

În functie de starea tegumentului traumatismele pot fi închise – contuzii sau deschise – plagi.

CONTUZIILE

Sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, pastrând însa integritatea tegumentelor. Contuziile pot fi usoare sau grave, superficiale sau profunde.

Echimoza este o contuzie superficiala datorata ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat; în timp apare modificarea culorii de la brun – rosiatic, la albastru si apoi galben. Tratamentul consta în repausul articulatiei, punga cu gheata. Se resoarbe în 20 – 25 de zile.

Hematomul este o acumulare de sânge într-un spatiu creat în urma unui traumatism, din cauza ruperii unor vase mai mari de sânge. Poate fi localizat sau difuz, superficial sau profund.

PLAGILE

Plagile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici. Tratamentul consta din toaleta locala a plagii si pansarea ei daca se impune. Toaleta plagii impune dezinfectarea tegumentelor din jur cu alcool sanitar, cu tinctura de iod, betadina sau chiar spalare cu apa. În plaga se pot pune betadina sau apa oxigenata.

PANSAMENTE SI BANDAJE

Un pansament se aplica deasupra unei rani cu scopul de a o proteja de contaminare cu germeni, de a opri o hemoragie, de a absorbi secretiile. Pansamentul trebuie sa fie steril. Bandajul reprezinta o bucata de material care fixeaza un pansament sau o atela în pozitia respectiva.

Tipuri de bandaje
· Bandajul circular: Se ancoreaza bandajul prin amplasarea capatului pe zona afectata, realizând cateva ture circulare suprapuse.
· Bandajul în forma de opt: Se ancoreaza bandajul cu una sau doua ture circulare in jurul zonei afectate. Urmatoarele ture se vor plasa oblic, în forma cifrei 8, fiecare tura acoperind-o pe cealalta cu ž din latimea benzii; în final se fixeaza.
· Bandajul umarului: Degetele se lasa libere !!
· Bandajul capului (capelina)
· Bandaj pentru nas, barbie, ochi si urechi (bandajul „în prastie”)

Ghid de prim ajutor – Capitolul IX
ARSURI

Arsurile reprezinta una din cele mai grave si mutilante agresiuni, fiind produse ca rezultat al actiunii caldurii asupra tesuturilor; caldura devine lezanta pentru tesuturile vii când depaseste 46°C.

Gradul arsurilor
Clasificarea gradelor arsurii se face tinând cont de straturile tegumentare afectate
· Gradul I: se lezeaza doar stratul superficial al pielii; pot sa apara eritem, usor edem, durere, cu sau fara vezicule.
· Gradul II: afecteaza pielea în profunzime, afectând si dermul; sunt prezente flictene cu continut clar, edem, eritem, durere.
· Gradul III: distruge toate straturile pielii; tegumentul are aspect carbonizat, iar durerea este mai putin intensa deoarece se distrug terminatiile nervoase. Exista flictene dar cu continut sangvinolent.

Arsura de gradul I si II
Se pune zona respectiva sub jet de apa rece sau se aplica o compresa cu apa rece, apoi se acopera arsura cu o compresa sterila. Se pot aplica sprayuri sau creme special destinate pielii arse.

Arsura de gradul III
Nu se îndeparteaza hainele lipite de pielea arsa. Se pun comprese cu apa rece pe zonele afectate. La acesti pacienti apar de obicei probleme respiratorii, astfel încât se vor lua masurile care se impun. Acesti pacienti vor fi transportati de urgenta la spital

Arsura electrica
Nu se atinge victima pâna când curentul electric nu este întrerupt sau atât timp cât victima se mai afla în contact cu sursa, pentru ca se poate electrocuta si salvatorul. Daca victima nu respira, se mentin deschise caile aeriene, se fac respiratii artificiale. Daca nu respira si nu are puls, se adauga si masaj cardiac. Arsurile aparute, localizate mai ales la nivelul zonei de contact, se trateaza cum s-a descris mai sus.

SUPRAEXPUNEREA LA CALD

În urma expunerii prelungite la caldura pot sa apara arsura solara, crampele musculare, deshidratarea si socul caloric.

Arsura solara
Se pune apa rece pe zona arsa de soare, chiar si comprese udate cu apa rece; membrele arse de soare se tin ridicate mai sus decât restul corpului. Daca este necesar se bandajeaza zonele sever afectate si se solicita ajutor medical. Se aplica unguente, creme, spray-uri speciale pentru arsuri solare.

Crampele musculare
Crampele musculare sunt dureri si spasme aparute din cauza pierderilor de saruri minerale în urma transpiratiilor abundente.
Tratament
· Se aseaza victima într-un loc racoros.
· Se maseaza usor zona cu crampe.
· Daca victima nu varsa, se dau sucuri de fructe sau apa rece sarata, jumatate de pahar la fiecare 15 minute, timp de o ora.
· Supraveghere medicala, pentru ca pot sa apara complicatii.

Deshidratarea
Apare în situatiile de expunere la temperaturi înalte si umiditate mare.
Tratament
· Se muta victima la umbra sau într-o zona mai racoroasa.
· Se întinde pe jos.
· Se ridica picioarele victimei mai sus dacât restul corpului.
· Daca victima nu varsa, se administreaza înghitituri mici de apa sarata (1 lingurita de sare la un pahar de apa).
· Se pun comprese reci pe fata si corp.
· Daca starea pacientului e grava sau se înrautateste, se transporta la spital.

Socul caloric (insolatia)
Reprezinta o urgenta majora deoarece poate pune în pericol viata; se datoreaza unei perturbari a sistemului de reglare a temperaturii din interiorul corpului aparuta din cauza expunerii la o temperatura mare si a imposibilitatii de a regla temperatura mare la care a fost supus.
Tratament
· Se înlatura hainele victimei si aceasta va fi asezata într-o cada cu apa rece sau se uda cu furtunul, pâna când temperatura scade la 38°C, fara a coborî temperatura sub aceasta valoare.
· Victima va fi uscata ulterior prin stergere.
· Se solicita ajutor medical.
· Nu se vor administra bauturi alcoolice, ceai sau cafea.

DEGERATURILE (SUPRAEXPUNEREA LA FRIG)

Degeraturile sunt leziuni provocate de frig, din cauza expunerii corpului la temperaturi scazute; ele apar când în interiorul celulelor pielii se formeaza cristale de gheata. De obicei afecteaza degetele de la picioare sau mâini, nasul sau urechile (extremitatile).
Tratament
· Se acopera partea înghetata cu haine mai groase, cu paturi, etc.
· Nu se freaca zona înghetata cu zapada.
· Se aduce victima în casa daca este afara.
· Se pune zona înghetata în apa cu temperatura între 34 – 37°C.
· Zonele afectate nu vor veni în contact cu o sursa de caldura (soba, radiator) pentru ca pot aparea arsuri.
· Se pot administra lichide calde, dar nu bauturi alcoolice.
· Victima trebuie sa-si miste degetele imediat ce începe sa le simta. Victimele cu degeraturi ale degetelor nu vor fi lasate sa mearga pâna nu îsi revin! Se pot pune comprese sterile între degete, pentru ca acestea sa stea departate.
· Se opreste procesul încalzirii când pielea devine roz si îsi recapata sensibilitatea.

Hipotermia
Valoarea normala a temperaturii este de 36,5 – 37°C; scaderea temperaturii centrale sub 35°C se numeste hipotermie.

Tratament
· Asezarea victimei într-o încapere calda
· Îndepartarea hainelor ude
· Înfasurare în haine uscate si încalzite, paturi (se aplica pentru formele usoare, cu o temperatura peste 32°C)
· Pentru cazurile mai grave, cu temperatura de 30 – 31°C, se aplica reîncalzire externa activa, adica scufundarea într-o cada cu apa încalzita la 40°C
· Daca victima este constienta si nu varsa, se administreaza bauturi calde: ceai, cafea, supa, dar nu bauturi alcoolice.
· Când se impune, se fac manevre de resuscitare, masajul cardiac fiind mai dificil, deoarece toracele victimei este mai rigid.
· !!Hipotermicul nu va fi declarat decedat pâna nu este reîncalzit.

Ghid de prim ajutor – Capitolul X
SITUATII PARTICULARE DIN VIATA DE ZI CU ZI

Aschii intrate în piele

Ce fac?
· Spalarea zonei cu apa si sapun.
· Extragerea cu o penseta daca are un capat la vedere.
· Daca este înfipta si nu ramâne un capat afara, se îndeparteaza usor pielea din jur cu un ac steril, apoi se extrage aschia cu penseta.
· Daca aschia se rupe în piele sau este înfipta prea adânc pentru a putea fi extrasa, soliciti ajutor medical.
· Dupa îndepartare se dezinfecteaza cu apa oxigenata sau rivanol.
· Se aplica bandaj steril.

Convulsii
Convulsia reprezinta o perturbare a activitatii electrice a creierului ce determina o serie de miscari necontrolate ale musculaturii corpului; se poate produce în timpul unei stari de inconstienta totala sau partiala.

Ce fac?
· Daca victima e gata sa cada, trebuie prinsa si asezata pe podea.
· Lasarea ei pe loc si asigurarea permeabilitatii caii aeriene.
· Plasarea eventual a unei pipe Guedel sau Berman.
· Daca este cazul, se fac respiratii artificiale.
· Transport la spital când îsi revine.

Hiperventilatia
Hiperventilatia este o respiratie mai rapida si mai profunda decat normal, datorata unei tensiuni emotionale sau unei suparari.

Ce fac?
· Linistesc victima si ii cer sa respire normal.
· Pun victima sa respire într-o punga de plastic

Hipoglicemia
Reprezinta scaderea cantitatii de glucoza din organism, din cauza unui aport alimentar diminuat sau chiar absent, a unui efort fizic intens, a abuzului de alcool sau a administrarii unei doze crescute de insulina, mai ales în absenta alimentatiei, la pacientii cu diabet zaharat insulino – dependent.

Ce fac?
· Evaluez rapid starea pacientului.
· Daca este constient si respira, administrez o lingurita de zahar, sucuri sau apa îndulcita. Metoda se aplica si pacientilor cu diabet zaharat insulinodependent care sunt gasiti într-o stare de hipoglicemie!!!
· Daca este inconstient nu pot administra nimic pe cale orala; e nevoie de perfuzie cu glucoza si deci de ajutor medical calificat.
· Daca nu respira, asigur permeabilitatea caii aeriene si aplic respiratii artificiale.
· Pacientul trebuie investigat, deoarece hipoglicemia pune viata în pericol. Creierul are nevoie acuta de glucoza!!!

Infarctul
Este o zona de necroza celulara datorita obstructiei partiale sau totale a unui ram al arterelor coronare.

Semne si simptome:
· Durere precordiala (toracica), neinfluentata de respiratie sau de miscarile efectuate, de intensitate medie spre mare, cu aparitie de obicei nocturna sau în repaus, cu caracter de “gheara”, arsura, apasare, continua sau intermitenta cu durata peste 30 minute, cu iradiere în umeri, gât, maxilar, ceafa, interscapulovertebral, membrele superioare, coate, epigastru, dar nu mai jos de ombilic.
· Transpiratii
· Greata, varsaturi
· Neliniste

Ce fac?
· Sun la ambulanta.
· Asigur libertatea cailor aeriene si verific periodic starea pacientului.
· Daca se impune (daca pacientul intra în stop cardio-respirator) fac respiratii artificiale si compresii toracice.
· Se va administra ˝ sau 1 comprimat de Aspirina care trebuie mestecata (la pacientul constient).

Inecul
În toate situatiile în care este implicata o persoana care se îneaca, amintiti-va sa va protejati pe voi însiva; în apa adânca, cineva care se îneaca poate trage sub apa salvatorul. Nu uitati sa ajutati victima atât cât se poate!!!

Ce fac?
· Trebuie sa îmi dau seama când o persoana se îneaca!!!
· Solicit ajutor calificat.
· Intervin în momentul în care victima se afla la mal sau este adusa la mal de persoane pregatite în acest sens.
· Fac evaluarea starii victimei.
· Atentie la aceste victime pentru ca pot prezenta leziuni de coloana cervicala!!!
· Daca victima nu respira, trebuie începute respiratiile artificiale.
· Daca nu respira si nici nu are puls, se fac respiratii artificiale si masaj cardiac.
· Daca este constienta, se pune în pozitie de siguranta, deoarece daca a înghitit apa sarata, poate sa se declanseze reflex de varsatura.
· Solicit ajutor medical.

Întepaturile
Desi majoritatea insectelor produc prin întepare doar o reactie locala (eritem, edem), unele întepaturi pot pune viata în pericol daca victima face o reactie alergica la întepatura respectiva.

Ce fac?
· De obicei albina îsi lasa acul înfipt in piele; se încearca îndepartarea acului albinei prin razuirea pielii în jurul întepaturii!! Nu se “stoarce” zona respectiva, pentru ca favorizeaza extinderea veninului.
· Se spala zona cu apa.
· Se poate aplica gheata împachetata în tifon pentru a scadea cantitatea de venin absorbita.

Lipotimia
Este o stare de slabiciune, asociata cu caderea victimei respective, cu pierdere reversibila si de scurta durata a starii de constienta.

Ce fac?
· Prind victima daca sunt în preajma ei, pentru a nu se lovi
· Asez victima pe jos, cu membrele inferioare pe un plan mai sus decât restul corpului (pozitie Trendelenburg).
· Eventual o pun în pozitie de siguranta sau macar cu capul într-o parte.
· Stropesc victima cu putina apa.
· Astept sa-si revina si o supraveghez.

Muscatura
Muscaturile pot provoca infectii serioase, iar cele de pisici si câini pot transmite rabia (turbarea).

Ce fac?
· Se curata rana cu apa si se pune sub jet de apa timp de câteva minute.
· Se aplica un pansament steril.
· Atentie la muscatura de sarpe!! În acest caz, deasupra muscaturii se va aplica un garou si se transporta de urgenta la spital.

Raul de inaltime
Apare din cauza diminuarii cantitatii de oxigen în aerul inspirat, mai ales la altitudini mari, peste 2000 m.

Ce fac?
· Îmi pastrez calmul si îi sugerez victimei sa faca la fel; încerc sa o linistesc.
· Cobor victima de la înaltimea respectiva. Nu o las singura; o însotesc!!
· Daca victima nu respira, asigur permeabilitatea cailor aeriene si fac respiratii artificiale.

Sarcina
!! Atentie la o femeie aflata la vârsta procreatiei, care brusc acuza o durere violenta în abdomenul inferior eventual cu pierdere vaginala de sânge si care a prezentat o întârziere a menstruatiei, deoarece poate avea o sarcina extrauterina (sarcina cu implantarea ovulului fecundat în afara cavitatii uterine, cel mai frecvent la nivelul trompei uterine).